Poveste de vara 6

Conectati

Ana sta nerabdatoare in camera ei. Asteapta sa inceapa CSI New York. Nici ea nu stia ce-i placea mai mult la acest serial : misterul din jurul crimelor, descoperirea vinovatilor sau crima insasi ? Nu conta. Din combinatia lor rezulta faptul ca ea statea treza pana fix la 23:45 cand incepea. Considera ca era ora perfecta pentru acest serial , cu exact 15 minute inainte de miezul noptii. Si astazi fusese la cor. Pe drum i se terminase bateria de la MP3, ceea ce o enerva la culme pentru ca nu mai putea sa stea in metrou cu castile adanc indesate in urechi si sa asculte muzica preferata. Insa Ana credea ca orice lucru rau trebuie sa aiba si o urmare buna. (si chiar a avut) Datorita faptului ca nu mai putea sa stea cu castile in urechi (ceea ce o enerva la culme),pe drum a stat si a observat "colegii de compartiment" descoperind ca aproximativ 3 din 5 dintre ei aveau un set de casti bine indesate in urechi. Hei! Daca nu i s-ar fi terminat bateria, ar fi facut parte dintre acei 3 din 5. De ce ne chinuim atat de mult sa ne ascundem unii de altii si sa ne cufundam fiecare in muzica lui ? Poate din cauza superficialitatii ? NU voia sa gandeasca astfel. O irita tot ce era fals, superficial. Incepea sa creada ca in viitorul apropiat nu va mai asculta muzica in metrou, ci mai degraba isi va studia "colegii de compartiment". Ii cam placea sa ii observe pe cei din jurul ei, insa ea era schimbatoare, uneori ii placea sa fie observata, alte ori nu-i placea. Oare oamenilor din metrou le facea placere sa fie observati. Nu prea credea deoarece ei priveau undeva in gol, cu gandul departe , poate nici nu observasera ca erau observti de ea. :D Se simtea ca o spioana. Gata. Se intinde ca sa ia telecomanda televizorului. Era si mai nerabdatoare...